Prima reacție din CSM la declarația lui Tăriceanu, adoptată de Parlament

„Pentru mine e puțin ciudată reacția președintelui Senatului și asta o spun în nume personal, dar sunt convinsă că și colegii mei sunt de acord cu mine, pentru că noi, cumva, prin atitudinea noastră, am protejat aici puterea legiuitoare. Am spus că puterea legiuitoare e cea care trebuie să adopte legi. Puterea executivă o poate face în circumstanțe excepționale și noi am spus că nu subzista acea circumstanță a urgenței. Dacă vă uitați la motivarea deciziei CCR veți observa că nu a atins acea problemă opinia majoritară”, a spus judecătorul Andrea Chiș, fiind întrebată în cadrul unei conferințe de presă, la Alba Iulia, cum comentează declarația președintelui Senatului, care a spus în plenul Parlamentului că în această perioadă a existat o ingerință majoră a CSM în activitatea puterii executive.

Chiș a făcut referire, în mai multe rânduri, la Ordonanța 13: „Cum? Pentru că nu a justificat condiția urgenței, deci condiția urgenței era și o chestiune ce ținea de conflict, în opinia noastră, și o chestiune ce ținea de neconstituționalitate ca și o condiție extrinsecă, exterioară actului. Repet, nu am atins fondul, nu am spus că trebuie să fie sau nu aceasta o chestiune de politică penală felul în care se legiferează abuzul în serviciu. Ce pot să vă spun, este dreptul președintelui Senatului și al Parlamentului, bineînțeles, să aibă o poziție, așa cum am avut și noi, și cred că, instituțional, este corect să colaborăm în limitele Constituției și să respectăm fiecare atribuțiile celeilalte”, a mai completat membrul CSM. Andrea Chiș a fost prezentă, joi, la bilanțul Curții de Apel Alba Iulia pe 2016, iar apoi a participat la o conferință de presă.

Parlamentul a adoptat, miercuri, o declarație în care se arată că președintele Klaus Iohannis, CSM și reprezentanții ministerului Public au desfășurat acțiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.

„Parlamentrul califică drept neconstituționale și inacceptabile judecățile pe care fie președintele României, fie CSM, fie reprezentanți ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii și activități ale Guvernului. Asemenea activități uzurpă ilegal și abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de declarație.

În declarația citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acțiunilor concertate de subminare a rolului și prestigiului Parlamentului” și că, prin această Declarație, „Parlamentul își reafirmă supremația politică față de toate celelalte instituții publice”.

Această declarație reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecințe juridice.